Curiozitati despre vise

visele

Studiul viselor a suscitat interesul a mai multor domenii, de la religie, filosofie, arta si pana la stiinta. Deslusirea functionarii creierului uman inseamna si intelegerea reprezentarilor de imagini pe care le traim atunci cand dormim. Sursa a premonitiilor, sau dimpotriva a inspiratiei, studiul visului s-a conturat ca interes pentru cercetarea sistematiza prin onirologie, o stiinta victima a propriului succes intr-un fel, caci de fiecare data cand gaseste raspunsul la o intrebare, lasa locul alteia. Chiar daca s-a identificat ca si sursa temporala a visului, etapa REM (rapid eye movemet) din ciclul somnului, o etapa in care desi corpul este in stare de relaxare, creierul este la fel de activ ca si cand ar fi treaz, nu s-a explicat nici pana astazi de ce visam.

Freud a fost printre primii care a vazut in vise o manifestare a subconstientului, atat sursa unor trairi suprimate cat si prilejul de a manifesta unele dorinte, mai exact “excitantul visului este dorinta”. Astfel, s-a pus bazele unei abordari terapeutice in ceea ce priveste analiza viselor, acestea putand prezenta cheia pentru a dezlega probleme comportamentale ale pacientilor. Un aspect interesant este faptul ca, desi mergand pe aceasta logica am putea afirma ca prezenta visului este o premisa a prezentei ratiunii, studii recente arata ca si animalele pot visa, faza REM fiind prezenta la toate mamiferele.

Intr-o abordare mai recenta, s-a sustinut ca prin vise se poate intelege si raspunsul creierului la anumiti stimuli receptionati pe parcursul zilei. In acest sens, notam faptul ca nu ne referim doar la stimuli vizuali, ci la toate simturile, dat fiind faptul ca si orbii au vise cu acelasi grad de intenstitate ca si persoanele inzestrate cu vedere. Nu toate visele au insa acelasi impact, astfel ca in timp ce in majoritatea cazurilor (circa 60%) nu doar ca nu vom putea reproduce continutul visului, dar nu ne vom putea aminti nici daca am avut unul sau nu, exista si reversul medaliei in cazul viselor lucide. In cazul acestora avem nu doar abilitatea de a le relata, ci chiar de a le controla incat desi visam suntem perfect constienti de acest lucru si de abilitatea noastra de a altera deznodamantul.

Daca visele ne ingaduie sa realizam orice, acestea pot cu siguranta sa ne marcheze. Cosmarurile repetitive sunt doar un exemplu, reprezentand emotii puternice, negative care se tot regasesc asemenea unui laitmotiv, o metoda terapeutica eficienta fiind analizarea acestora  pentru a gasi cauza temerilor. Extrema negativa este cu adevarat atinsa mai degraba prin terori nocturne. Avand o frecventa mai mare in randul copiilor, fara a fi exclusa  printre adulti, acestea desemneaza o reactie la o experienta extrem de intensa, persoana avand deseori ochii deschisi, neputandu-si da insa seama de mediul in care se afla si de alte persoane prezente in incapere, si este deseori asociata cu strigate si cu miscari necontrolate ale corpului, episoade in genul putand avea reprize de la cate secunde pana la 20 de min. O metoda de tratament eficienta semnalata in randul copiilor este trezirea lor cu putin timp inainte de punctul in care prezenta lor a fost resimtita in ciclul somnului pentru a determina o resetare a acestuia.

O alta curiozitate cu denotatie negativa este paralizia in somn, o stare asociata cataplexiei (pierderea controlului asupra muschilor) reprezentand situatia in fie atunci cand adoarme, fie atunci cand este pe cale sa se trezeasca, persoana simte ca nu se poate misca ori nu poate reactiona in vreun fel. Poate fi insotita de halucinatii puternice, si chiar daca nu prezinta un pericol real pentru sanatatea pacientului, este o experienta extrem de neplacuta si poate semnala prezenta unor dereglari ale somnului precum narcolepsia, practic imposibilitatea de a trecerea de la starea de treaz la cea de adormit. S-a descoperit insa faptul ca miscarea degetelor atunci cand este pe cale sa se instaleze starea, o poate inlatura.

Chiar daca nu stim de ce visam, o facem, desi de cele mai multe ori nici nu ne amintim. Limitele acestui fenomen sunt la fel de nemarginite ca si emotiile traite intr-o astfel de stare, de la clipe de groaza ce pot semnala alte probleme, la surse de inspiratie ori premonitii daca ne gandim la Nostradamus (ori la Abraham Lincoln despre care se spune ca a visat ca va fi asasinat). Desi s-a dovedit ca putem reda doar elemente pe care anterior le-am vazut ori trait, in vise orice este posibil chiar si controlul, intensitatea si coloratura viselor (sunt date statistice care arata, spre exemplu ca pana la 12% dintre oameni viseaza doar in alb si negru) fiind la fel de aleatorii precum originea si rostul lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *