Etapele si importanta somnului

descoperire stiintifica

Desi vazut ca si o activitate banala, somnul nu este nicidecum lipsit de utilitate. In studii dedicate acestuia s-a descoperit ca are numeroase functii precum regenerarea celulara, privarea excesiva de somn slabind semnificativ sistemul imunitar si procesarea memoriei. Acest  procedeu echivaleaza practic cu o selectare a informatiilor captate de creier pe timpul zilei, unele dintre ele fiind pastrate, iar altele fiind „sterse” pentru a nu supraincarca memoria. Un alt argument pentru esentialitatea somnului este faptul ca, pana in momentul prezent, nu s-a gasit un organism in a carui structura sa existe creier si care sa nu doarma intr-o forma sau alta. Spre exemplu desi unele specii de rechin precum  marele alb, ori rechinul cap de ciocan trebuie sa fie in miscare continua pentru ca apa oxigenta sa patrunda prin branhii, se crede ca acestea reusesc sa opreasca activitatea intr-o emisfera cerebrala, in timp ce emisfera cealalta ramane activa.

Studiul somnului a inceput sa se bucure de atentia oamenilor de stiinta odata cu anii ’30, insa un progres semnificativ nu s-a inregistrat pana in anii ’50, atunci cand lucrarile lui Eugene Aserinsky din cadrul Universitatii din Chicago au reusit sa faca o distinctie elementara a fazelor de somn in doua categorii, respectiv NREM (Non-Rapid Eye Movemet) si REM (Rapid Eye Movement), fiecare avand caracteristici diferite.

In prima etapa generala, NREM sau somnul linistit, se disting mai multe  faze. Astfel in primul stadiu, care de obicei nu dureaza mai mult de 10 minute, diferenta dintre starea de adormit si cea de treaz nu este inca suficient de clara, muschii fiind inca activi in mod complet, o persoana deranjata in acest stadiu nesimtind ca a fost trezita. Un al doilea stadiu, intermediar, ce insumeaza cam 50% din durata totala se caracterizeaza printr-o detasare de factorii externi, o regularizare a respiratiei si a pulsului. Tot in acest stadiu, temperatura corpului scade cu aproximativ 0.5 grade Celsius, aceasta scadere fiind necesara pentru un somn de calitate, fiind contraindicat ca incaperea in care dormim sa fie excesiv incalzita. Al treilea stadiu, din aceasta prima etapa generala, in unele clasificari fiind prezenta si un al patrulea stadiu, consta defapt in somnul adanc. Acesta ne ofera in mare parte beneficiile de care vorbeam anterior, permitand repararea tesuturilor, intarirea sistemului imunitar si cresterea in cazul organismelor in dezvoltare. Spre deosebire de prima faza, in acest caz o persoana va reactiona mai greu la stimuli externi si se va simti dezorienta pentru cateva minute in cazul in care va fi trezita. Se considera ca somnul cel mai adanc se bucura de conditii prielnice in intervalul orar 00 – 02. Desi adultii si inclusiv batranii au nevoie de undeva intre 7 si 9 ore de somn, neexistand diferenta mari sub acest aspect, pe masura ce inaitam in varsta ne vom bucura de acest ultim stadiu tot mai putin.

A doua etapa generala, REM sau somnul activ, reprezinta aproximativ 25 % din durata totala a somnului pentru adulti, spre deosebire de bebelusi care petrec aproximativ 50% din durata totala a somnului in aceasta etapa. Progresia intre aceste stadii nu este neaparat una ordonata, astel ca dupa ce se parcurg primele trei stadii ale etapei NREM, se face o intoarcere la stadiul al doilea, intermediar, dupa care se ajunge in etapa REM, un adult ajungand in acesta etapa in aproximativ 90 de minute, timpul necesar pentru a parcurge ciclul descris. Etapa REM poarta si denumirea de somn paradoxal, intrucat semnele vitale si activitatea cerebrala sunt la nivelul unui organism activ, persoana putand fi cel mai greu trezita in acest punct. Se considera ca, fara a parcurge si aceasta etapa ne-ar fi mult mai greu sa constientizam unele activitati cu un grad ridicat de complexitate. Aceasta faza este cel mai des asociata cu fenomenul visarii. Desi o definitie exacta nu este posibila, in linii mari printr-un vis trebuie sa intelegem o insiruire de imagini, idei si senzatii care sunt derulate de creier in mod involuntar. Avand o durata ce poate varia intre cateva secunde si chiar o jumatate de ora, visele pot varia de asemenea si in intensitate, extrema negativa fiind inregistrata prin cosmaruri, care tind a fi si cele mai adanc impregnate in memorie.

Este de notat faptul ca nu se poate face neaparat o corelare intre durata somnului si intenstitatea viselor, la fel cum nu se poate face nici intre durata somnului si calitatea acestuia. Astfel, studii recente, intre care inclusiv unele coordonate de N.A.S.A. pentru pregatirea astronautilor, arata ca pe langa somnul de noapte, reprize de somn pe perioada zilei, “power nap-uri”, ori romanescul “pui de somn” de 15-20 de minute, pot asigura o revitalizare a corpului pe parcursul zilei.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *