Somnul daunator

vise_repetate

Esential pentru orice organism, somnul este cel care ne asigura un inceput de zi in care sa ne simtim improspatati atat fizic si mental. Desi durata optima de odihna pentru un adult este cuprinsa in intervalul 7-9 ore pe noapte, mult mai relevant sub aspectul beneficiilor somnului sunt elementele legate de calitatea acestuia, decat cele legate de cantitate, sa spunem asa. In concret, pentru a putea activa mecanismul de refacere celulara, cel de procesare a informatiilor noi si transformarea lor in parte din memorie, este necesar sa intram in faza numita “somn adanc”. Fara a intra in acest stadiu, chiar si un somn de 12 ore ramane ineficient.

Dereglarile, ori tulburarile de somn, au fost subiectul multor studii in domeniu, in special din cauza efectelor semnificative pe care le pot determina. Una dintre cele mai comune cazuri de dereglari il reprezinta insomnia. Tuturor ni s-a intamplat cateodata sa nu putem adormi, ori sa ne trezim mai obositi decat inainte sa ne punem la somn. Acestea sunt doar cateva simptome ale insomniei, care poate influenta capacitatea de concentrare, asimilarea informatiei si in cele din urma coordonarea. De notat este faptul ca de cele mai multe ori, insomnia nu se manifesta ca si o problema autonoma, ci este la randul ei un raspuns al corpului la o serie de cauze precum stresul, depresia, anxietate, s.a.m.d.

O alta tulburare, pe care o putem considera reversul medaliei este narcolepsia. Spre deosebire de insomnie, narcolepsia care se identifica in linii mari cu o stare de somnolenta pronuntata pe tot parcursul zilei. Aceasta tulburare nu este neaparat legata de oboseala fizica acumulata, manifestandu-se mai degraba sub forma unor “atacuri de somn”, ce pot interveni chiar in timpul in care desfasuram unele activitati. Se estimeaza ca in 70% din cazurile in care pacientii sufera de narcolepsie, este prezenta si cataplexia o stare ce determina o slabire totala a controlului asupra muschilor atunci cand pacientul reactioneaza la emotii puternice.

Vorbind despre alte dereglari, apneea este o problema destul de des intalnita. Prin aceasta intelegem dificultati de a respira in mod corespunzator in timpul somnului si poate determina pauze in respiratie care, desi dureaza doar cateva secunde se pot repeta de pana la 30 de ori intr-o ora, fiind astfel un hazard pentru viata pacientului. Atunci cand creierul este privat de oxigen acesta va semnala corpului sa se trezeasca, astfel ca nu poate fi vorba despre un somn continuu si odihnitor. In cele mai multe cazuri, pacientul care sufera de apnee va trebuie sa poarte o masca in timpul somnului pentru a asigura o respiratie corespunzatoare.

Adeseori asociata cu situatii comice, somnambulismul este o dereglare care face parte dintr-o categoria mai cuprinzatoare, anume cea a “parasomniilor”, activitati care nu pot fi catalogate ca fiind normale pentru o persoana care doarme si care actioneaza inconstient. Somnambulismul este cel mai des intalnit in cazul copiilor (avand o frecventa de pana la 17%), insa au fost intalnite cazuri si la adulti, cu o frecventa mai scazuta ce e drept, de pana la 4%. Desi nu exista un consens in aceasta privinta, se considera ca actiunile intreprinse de somnambuli pot fi considerate ca si automatisme, precum mersul dezorientat, ori aranjarea unor lucruri insa se pot manifesta si in forme violente, in Statele Unite fiind inregistrate cazuri in care persoane care sufera de aceasta dereglare au fost acuzate de omor, insa au fost achitate pe motive de insanitate temporara.

O tulburare extrem de interesanta este somnifobia, sau teama de a dormi. Spre deosebire de celelalte aspecte discutate, aceasta dereglare are cauze mai mult psihologice decat patologice intrucat s-au identificat ca si cauze, spre exemplu cosmarurile repetate, insa au fost si pacienti in cazul carora aceasta s-a datorat unei stari de anxietate determinata de o senzatia ca prin somn isi pierd din timpul liber ori din timpul alocat finalizarii unor obiective. Se considera ca metoda cea mai eficienta de a trata somnifobia este controlarea anxietatii atat prin terapie cat si prin medicamentatie.

Cu toate ca am vazut ca unele dereglari ale somnului sunt determinate de cauze care ne depasesc, specialistii considera ca o imbunatatire a acestuia poate fi realizata prin metode relativ simple. Astfel, nu este recomandat sa luam mese importante inainte de a ne culca, intrucat desi corpul intra intr-o stare de relaxare, metabolismul este incetinit relativ putin, intre 5-10%, digerarea mesei creand o stare de discomfort, miscorand sansele unui somn odihnitor. De asemenea, este indicat ca inainte de somn sa facem miscare fizica usoara, precum o plimbare pentru a ne deconecta de stresul cotidian si a avea o minte cat mai putin incarcata.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *